18

...se ridica de pe banca si se indrepta spre locul in care se auzeau tipetele.

erau tipetele unei femei care se certa cu iubitul ei. Luca a incremenit! era Alexia!

-Nu te mai suport! lasa-ma in pace! pleaca din viata mea o data! nu mai vreau sa mai aud in viata mea de tine! esti mort pentru mine! ii spunea Alexia, in timp ce se indeparta de el.

-Alexia treci inapoi aici! n-auzi? treci inapoi! si o lua la fuga inspre ea.

Luca nu stia cum sa reactioneze. ar fi vrut sa se duca dupa ea dar nu vroia sa cauzeze probleme. asa ca si-a frant inima si s-a dus acasa.

lunile au trecut si viata sa curgea in acelasi ritm. vizitele la medic s-au terminat, deci el este din nou un om normal si nu mai are de ce sa-si faca griji. isi facea in fiecare zi siesta in parc pe aceeasi banca in fiecare zi.

a citit toate operele lui marquez in decursul acestor luni, in afara de una singura pe care a reusit intr-un final sa o gaseasca de cumparat la un anticariat: Povestea tarfelor mele triste.

Intuneric bezna,transpiratia ii siroia pe trup. se trezi cu un zvacnit puternic. era cald. isi intinse mana pe masa pentru a-si lua o tigara din pachet. o aprinse si incepu sa o fumeze tragand adanc fum dupa fum.

-trebuie neaparat sa ma las de fumat! si continua sa traga adanc din tigara. gandurile il apasau tot mai greu. a si uitat cum e sa zambeasca deoarece nu avea nici un motiv. viata ii era monotona.

in fiecare zi facea acelasi lucru. se trezea, isi aprindea tigara, se ducea la baie. se spala pe fata, pe dinti, se barbierea, isi facea ceva de mancare, se imbraca, isi lua cartea si se ducea in parc.

asa a facut si in aceasta zi. s-a asezat pe banca si incepu sa citeasca, soarele ii mangaia obrajii cu razele lui ca niste sulite boante facute parca din costiele aurii ale unei fetiscane blonde. se opri din citit pentru a se putea bucura de caldura din acea zi.
statea cu fata spre soare si cu ochii inchisi.

deodata inima incepu sa-l intepe de parca ar fi fost injunghiat cu un cutit otravit.
-ahhhh! incepi din nou sa te resimti? nu esti atat de batrana pentru a ceda acum....

ii trecu intr-un final si el putu din nou sa se bucure de soarele cald si de briza dinspre iaz.


-nu va suparati! ....

va urma!