marți, 14 aprilie 2009

13

-... cum as fi putut reactiona? am ramas mut! nu puteam sa articulez niciun cuvant. lumea din jurul meu s-a surpat. simteam cum imi fuge pamantul de sub picioare. ea a plecat si eu am ramas acolo al nimanui nemaiavand nimic pe lumea asta in afara de mama care si ea nu stiu cat va mai fi printre noi. nu stiam pe unde sa ma duc sa uit de ea... am cautat-o zile in sir dar nu mi-a raspuns. oriunde as fi mers vedeam numai silueta ei, vedeam locurile in care ne sarutam ore in sir, bancile pe care stateam, peticul de iarba pe care ne intindeam si ne vorbeam ore in sir cu ochii pe cerul plin de stele. nu am mai mancat timp de 3 saptamani, de dormit nu cred ca am dormit 3 ore legate in acest timp. cand a plecat a luat cu ea tot. mi-a luat sufletul, mi-a luat zambetul, mi-a luat sentimentele. nu mi-a lasat decat ura si dorinta de a muri. pentru ca mi-a luat viata cand a plecat. nu mai aveam pentru ce sa traiesc. vroiam sa mor!ah si ce frumoasa e moartea. nu mai simti nimic si nu mai ai nevoie de sentimente. nu mai e nevoie sa plangi pentru ca nu mai simti nimic. dar ajunge pentru astazi!
-bine Luca! tu decizi. daca vrei ne oprim aici. observ ca nu ti-e confortabil sa vorbesti despre ceea ce s-a intamplat in ziua aia.
-da! intr-adevar nu mi-e confortabil absolut deloc.
-pai ok atunci... despre ce vrei sa discutam?
- nu stiu... propuneti dumneavoastra o discutie!
-ok! ce poti sa-mi spui despre Alexia?
-Alexia? care Alexia?
-cea pe care ai vazut-o in parc certandu-se cu iubitul ei sau cine era barbatul respectiv.
-nu am ce sa va spun... ceea ce stiu despre ea deja stiti.
-bine Luca. pai atunci am terminat sedinta de astazi. voi chema o asistenta care te va duce inapoi in salonul tau.
doctorul chema asistenta si aceasta il duse pe Luca in salonul sau.
noaptea se lasa usor asupra spitalului. fiind primavara, afara adia un vant usor rece ce imprastia in aer mirosul fermecator al florilor ciresilor ce impodobeau aleile din curtea spitalului.
a doua zi Luca fuse condus de asistenta la cabinetul medicului pentru o noua sedinta.
-ia un loc Luca!
-multumesc! am ceva sa va spun!
-te rog!
-azi noapte am visat-o din nou pe Alexia! spuse el cu ochii plini de fericire.
-foarte bine,ii raspunse doctorul, poti povesti ceea ce ai visat? si deschise carnetelul in care-si nota cateva detalii din discutiile ce le purta cu Luca.
-Pai eram in parc, citeam pe o banca retrasa o carte...

va urma!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

daca aveti comentarii pertinente va rog sa le impartasiti!